În Biserica Ortodoxă, a început, astăzi, 1 septembrie 2012, anul nou bisericesc. Cu această ocazie, la finalul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal a oficiat la Catedrala Patriarhală slujba Te Deum-ului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
În cuvântul de învăţătură rostit la finalul slujbei, Preasfinţitul Părinte Episcop Varlaam Ploieşteanul a arătat că deşi peste tot s-a generalizat sărbătoarea Anului Civil la 1 decembrie, totuşi, noi, Biserica, rămânem credincioşi tradiţiei ei dintotdeauna de a sărbători începuturile Anului Bisericesc la data de 1 septembrie: 'Această dată Biserica a preluat-o din tradiţia iudaică, pentru că iudeii sărbătoreau începutul anului la începutul lunii septembrie(tishri). Tradiţia iudaică a reţinut faptul că ziua în care Domnul Cel în Treime închinat, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, a adus lumea de la neexistenţă la existenţă a fost o zi de la începutul lunii septembrie. De asemenea, în tradiţia iudaică se considera că apele potopului s-au scurs de pe suprafaţa pământului la începutul lunii septembrie şi corabia lui Noe a putut să rămână pe Muntele Ararat, iar Noe să coboare cu familia sa pentru a pune un nou început istoriei omenirii. Totodată, tradiţia iudaică subliniază faptul că Moise a coborât de pe Muntele Sinai cu Tablele Legii tot în ziua de început a lunii septembrie marcând prin aceasta începutul unei noi legături dintre Dumnezeu şi poporul evreu, legătură ale cărei raporturi erau stabilite prin cele zece porunci primite de Moise pe munte. Începutul propovăduirii Evangheliei de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos este aşezat de tradiţia noastră bisericească tot la începutul lunii septembrie'.
Totodată, Preasfinţia Sa a elogiat personalitatea Sfântului Dionisie Exiguul, sărbătorit astăzi în Biserica Ortodoxă, arătând că Sfântul Dionisie estePărintele calendarului şi al erei creştine: 'În anul 2008, când Biserica a trecut în rândul Sfinţilor pe Sfântul Dionisie Exiguul, despre a cărui viaţă aţi ascultat cei care aţi participat la Sfânta Liturghie, Sfântul Sinod al Bisericii noastre a hotărât ca zi de sărbătoare a lui ziua de 1 septembrie. Raţiunea acestei hotărâri a fost aceea pentru că Sfântul Dionisie Exiguul este savantul de origine română, din Dobrogea, care a stabilit în anul 527 calculul erei creştine, fixând ca reper al numărării anilor anul Naşterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Acest calcul calendaristic al Sfântului Dionisie de-a lungul secolelor următoare a fost primit de către toate popoarele. Chiar şi în lumea necreştină, astăzi, modul de numărare al anilor este cel stabilit de acest mare Părinte al Bisericii, al erei creştine şi al Dreptului bisericesc. Sfântul Dionisie Exiguul s-a născut în Dobrogea noastră, s-a format la o mănăstire de călugări, după care a plecat la Constantinopol, apoi la Roma, lucrând în cancelaria episcopilor Romei vreme de 50 de ani. În această calitate, el a adunat toate legiuirile bisericeşti, canoanele Sfinţilor Apostoli, ale Sinoadelor locale, ale Sinoadelor Ecumenice, devenind astfel Părintele Dreptului bisericesc'.
La finalul cuvântului său, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a arătat că începutul anului nou bisericesc reprezintă pentru creştini un nou prilej pentru a ne hotărâ să punem un nou început bun vieţuirii noastre creştine: 'Ziua aceasta de 1 septembrie, a începutului noului an bisericesc, este un nou prilej pentru fiecare dintre noi de a ne hotărâ să punem un nou început bun vieţuirii noastre creştine, să fim mai atenţi la noi înşine, să ne judecăm seara înainte de culcare mai mult decât am făcut-o până acum, să ne raportăm fiecare gest, gând şi faptă, la Evanghelia Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi din fiecare zi să facem un timp sfinţit prin rugăciune, prin muncă cinstită şi prin împlinirea poruncilor Mântuitorului Iisus Hristos ca atunci când se va termina viaţa noastră trecătoare de pe pământ Domnul istoriei ca şi Domnul eternităţii să ne primească în Împărăţia Sa cea Veşnică. Vă dorim la acest început nou de an bisericesc ca Maica Domnului să vă ajute ca într-adevăr timpul pe care Dumnezeu ni-l oferă fiecăruia dintre noi să-l petrecem ca adevăraţi creştini, ca prin această puţină vreme petrecută pe pământ să câştigăm Împărăţia cea fără de sfârşit'.
Ca mijloc de comemorare a vieţii şi-a activităţii răscumpărătoare a Mântuitorului, anul bisericesc ortodox are în centrul său sărbătoarea Sfintelor Paşti şi se poate împărţi în trei mari faze sau perioade, numite după cartea principală de slujbă folosită de cântăreţii de strană în fiecare din aceste perioade şi anume:
a) Perioada Triodului (perioada prepascală);
b) Perioada Penticostarului (perioada pascală);
c) Perioada Octoihului (perioada postpascală).
Fiecare din acestea cuprinde un număr de săptămâni. Astfel, Perioada Triodului ţine de la Duminica Vameşului şi a Fariseului (cu trei săptămâni înainte de începutul Postului Paştilor), până la Duminica Paştilor (total 10 săptămâni). Perioada Penticostarului ţine de la Duminica Paştilor până la Duminica I după Rusalii sau a Tuturor Sfinţilor (total 8 săptămâni).Perioada Octoihului ţine tot restul anului, adică de la sfârşitul perioadei Penticostarului până la începutul perioadei Triodului. Este cea mai lungă perioadă din cursul anului bisericesc. Durata ei variază între 40-26 săptămâni, fiind în funcţie de data Paştilor: cu cât într-un an oarecare Paştile cade mai devreme, iar în anul următor mai târziu, cu atât perioada Octoihului dintre ele e mai lungă; dimpotrivă, cu cât într-un an oarecare, Paştile cade mai târziu, iar în anul următor mai devreme, cu atât perioada Octoihului dintre ele se scurtează. De altfel, toate aceste trei perioade, fiind dependente de data variabilă a Paştilor, încep şi se sfârşesc nu la date fixe, ci variabile, de la an la an
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu