Ortodoxia cu un Click va ofera filmul documentar a Parintelui Arsenie Boca (Sfantul Ardealului).Vizionare Placuta.
luni, 28 noiembrie 2011
Criza economică este rezultatul lăcomiei
Credincioşii care au participat ieri la Sfânta Liturghie au putut asculta evanghelia despre dregătorul bogat, un text vechi de două milenii, dar de o mare actualitate, deoarece arată care trebuie să fie raportarea corectă a omului faţă de bunurile materiale. În contextul crizei pe care o traversăm, înţelegerea mai profundă a acestei relatări evanghelice poate ajuta la normalizarea situaţiei, deoarece criza economică şi financiară pe care o traversăm acum este rezultatul lăcomiei, după cum a arătat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cuvântul de învăţătură rostit ieri, 27 noiembrie, la Catedrala patriarhală, după cum ne informează „Ziarul Lumina”.
Sfânta Evanghelie din Duminica a XXX-a după Rusalii ne readuce în atenţie problema bogăţiei ca obstacol în calea mântuirii şi a desăvârşirii vieţii creştine, aşa cum reiese din convorbirea Mântuitorului Hristos cu un tânăr bogat care, deşi este evlavios, credincios şi virtuos, preocupat de obţinerea vieţii veşnice, este totuşi nemilostiv, înrobit sufleteşte de averea sa. În cuvântul de învăţătură rostit ieri la Catedrala patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că, atunci când omul se leagă de cele materiale şi trecătoare în mod pătimaş, el nu se mai poate lega sufleteşte de lucrurile netrecătoare şi veşnice, bogăţia devenind pentru el un idol care rămâne ascuns în adâncul sufletului, periclitându-i mântuirea prin izolare egoistă şi indiferenţă faţă de nevoile semenilor. Multele bogăţii, pe care noi le îndrăgim cu patimă, devin obstacol pentru cultivarea iubirii milostive faţă de semeni. Dacă noi suntem milostivi, bogăţia ne ajută să ne mântuim. Bogăţia nu este rea în sine, ca şi sărăcia, dar poate să fie o piedică în calea mântuirii dacă nu suntem milostivi. Şi sărăcia poate fi o piedică dacă nu cerem ajutorul lui Dumnezeu şi ne răzvrătim împotriva Lui, dacă invidiem pe cei care au lucruri materiale, devenind răpitori sau răufăcători sub motivul că suntem săraci. Bogăţia păstrată în mod pătimaş aduce o mulţime de rele: certuri în familie, bătăi între rude şi chiar ucideri; şi tot lăcomia mare după lucrurile materiale şi după bani duce la războaie de cotropire din dorinţa de a stăpâni peste alţii şi de a le lua bunurilor lor. Criza economică şi financiară pe care o traversăm acum este rezultatul lăcomiei de bani a băncilor, a sistemului financiar, a corporaţiilor transnaţionale. Toate aceste forme de lăcomie stau la baza crizei economice şi financiare, pentru că lăcomia nemăsurată a unora devine lipsa dureroasă a altora. Patima lăcomiei după averi creează dezechilibre şi nedreptate în societate, a spus Preafericirea Sa.
Omul milostiv transformă comorile pământeşti în comori cereşti
Patriarhul României a mai arătat că doar prin milostenie bogăţia materială efemeră poate fi transformată sau transfigurată în comoară cerească veşnică. Prin iubire milostivă, prin dărnicie, comorile materiale se transformă în comoara faptelor bune, care devine lumina sufletului omului milostiv. După despărţirea lui de lumea materială, numai această comoară a inimii, a iubirii milostive, rămâne veşnică şi cu ea merge omul în Împărăţia cerurilor. Când trecem din lumea aceasta în cealaltă, luăm cu noi doar ceea ce am adunat în sufletul nostru, adică smerenia, bunătatea, milostenia, iubirea faţă de Dumnezeu şi iubirea faţă de semeni, care devine lumină a sufletului nostru, a arătat Patriarhul Daniel. Preafericirea Sa a mai explicat că omul bogat, dacă nu se poate schimba prin forţe proprii, trebuie să ceară ajutorul harului lui Dumnezeu deoarece numai Dumnezeu poate schimba modul nostru de a gândi, de a simţi şi de a făptui atunci când am devenit prea pătimaşi, prea înrobiţi de patimi egoiste
.
Credincioşii care au participat ieri la Sfânta Liturghie au putut asculta evanghelia despre dregătorul bogat, un text vechi de două milenii, dar de o mare actualitate, deoarece arată care trebuie să fie raportarea corectă a omului faţă de bunurile materiale. În contextul crizei pe care o traversăm, înţelegerea mai profundă a acestei relatări evanghelice poate ajuta la normalizarea situaţiei, deoarece criza economică şi financiară pe care o traversăm acum este rezultatul lăcomiei, după cum a arătat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cuvântul de învăţătură rostit ieri, 27 noiembrie, la Catedrala patriarhală, după cum ne informează „Ziarul Lumina”.
Sfânta Evanghelie din Duminica a XXX-a după Rusalii ne readuce în atenţie problema bogăţiei ca obstacol în calea mântuirii şi a desăvârşirii vieţii creştine, aşa cum reiese din convorbirea Mântuitorului Hristos cu un tânăr bogat care, deşi este evlavios, credincios şi virtuos, preocupat de obţinerea vieţii veşnice, este totuşi nemilostiv, înrobit sufleteşte de averea sa. În cuvântul de învăţătură rostit ieri la Catedrala patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că, atunci când omul se leagă de cele materiale şi trecătoare în mod pătimaş, el nu se mai poate lega sufleteşte de lucrurile netrecătoare şi veşnice, bogăţia devenind pentru el un idol care rămâne ascuns în adâncul sufletului, periclitându-i mântuirea prin izolare egoistă şi indiferenţă faţă de nevoile semenilor. Multele bogăţii, pe care noi le îndrăgim cu patimă, devin obstacol pentru cultivarea iubirii milostive faţă de semeni. Dacă noi suntem milostivi, bogăţia ne ajută să ne mântuim. Bogăţia nu este rea în sine, ca şi sărăcia, dar poate să fie o piedică în calea mântuirii dacă nu suntem milostivi. Şi sărăcia poate fi o piedică dacă nu cerem ajutorul lui Dumnezeu şi ne răzvrătim împotriva Lui, dacă invidiem pe cei care au lucruri materiale, devenind răpitori sau răufăcători sub motivul că suntem săraci. Bogăţia păstrată în mod pătimaş aduce o mulţime de rele: certuri în familie, bătăi între rude şi chiar ucideri; şi tot lăcomia mare după lucrurile materiale şi după bani duce la războaie de cotropire din dorinţa de a stăpâni peste alţii şi de a le lua bunurilor lor. Criza economică şi financiară pe care o traversăm acum este rezultatul lăcomiei de bani a băncilor, a sistemului financiar, a corporaţiilor transnaţionale. Toate aceste forme de lăcomie stau la baza crizei economice şi financiare, pentru că lăcomia nemăsurată a unora devine lipsa dureroasă a altora. Patima lăcomiei după averi creează dezechilibre şi nedreptate în societate, a spus Preafericirea Sa.
Omul milostiv transformă comorile pământeşti în comori cereşti
Patriarhul României a mai arătat că doar prin milostenie bogăţia materială efemeră poate fi transformată sau transfigurată în comoară cerească veşnică. Prin iubire milostivă, prin dărnicie, comorile materiale se transformă în comoara faptelor bune, care devine lumina sufletului omului milostiv. După despărţirea lui de lumea materială, numai această comoară a inimii, a iubirii milostive, rămâne veşnică şi cu ea merge omul în Împărăţia cerurilor. Când trecem din lumea aceasta în cealaltă, luăm cu noi doar ceea ce am adunat în sufletul nostru, adică smerenia, bunătatea, milostenia, iubirea faţă de Dumnezeu şi iubirea faţă de semeni, care devine lumină a sufletului nostru, a arătat Patriarhul Daniel. Preafericirea Sa a mai explicat că omul bogat, dacă nu se poate schimba prin forţe proprii, trebuie să ceară ajutorul harului lui Dumnezeu deoarece numai Dumnezeu poate schimba modul nostru de a gândi, de a simţi şi de a făptui atunci când am devenit prea pătimaşi, prea înrobiţi de patimi egoiste
.
Sfantul Cuvios Stefan Cel Nou
Sfantul Cuvios Stefan s-a nascut la inceputul secolului al VIII lea, in Constantinopol. Din copilarie a cunoscut viata si invatatura tuturor sfintilor praznuiti in Biserica. A fost calugarit la varsta de 16 ani. Cuviosul Ioan, vazator cu duhul, a zis la venirea Sfantului Stefan la manastire: "Sa te binecuvinteze pe tine Dumnezeu, fiule, si sa te faca vas de alegere". Iar parintilor lui le-a zis: "Intr-adevar s-a odihnit Duhul lui Dumnezeu peste copilul acesta".Dupa multe nevointe, Sfantul Stefan cel Nou se retrage la varsta de 42 de ani intr-o chilie atat de mica, incat cei ce au vazut-o au spus ca este mai degraba un mormant, iar nu locuinta de odihna. Din Sinaxar aflam ca „aici petrecea, vara arzandu-se si iarna inghetand; iar sub imbracaminte avea trupul incins cu fiare si de la umeri pana la mijloc era inconjurat cu alta cingatoare de fier pironit de amandoua partile si pe sub brate cu alta cingatoare de fier. Imbracamintea o avea din piele si chiar sfantul culion si analavul cel purtator de cruci, asemenea si sfintita mantie a chipului monahicesc”.
Sfantul Stefan va lupta impotriva celor ce declarau ca icoana este un idol. Este perioada cand imparatul Constantin Copronim (741-775) ii persecuta pe crestinii care cinsteau sfintele icoane. Asa se face ca multe icoane erau arse, ingropate, sfaramate sau lasate in locuri de necinste.
"A voi sa reprezinti pe Hristos - afirmau iconoclastii intruniti la sinodul de la Hiera - (Constantinopol) in anul 753 - nu se poate evita o dilema ; umanitatea este aceea care se exprima prin imagine si se cade in nestorianism ; daca se pretinde el se pune accentul pe o reprezentare neincarnata, asupra divinitatii lui Hristos, se cade in mod fatal in monofizitism. In definitiv - concludeau participantii la sinodul de la Hiera - adevaratul cult datorat lui Hristos si Sfintilor consta in a reproduce imaginile lor in inimile noastre, a ne configura lor, prin imitarea vietii lor. In ce priveste prezenta lui Hristos, pe care icoana, prin natura sa, vrea sa o creeze, ea trebuie cautata in Euharistie". Insa, conoclastii nu cunosteau sau nu vroiau sa inteleaga crezul dogmatic al Calcedonului si al Sinodului al VI-lea ecumenic, care formulasera dogma unirii Ipostatice si a consecintelor acestei uniri.
Pentru ca nu se arata credincios imparatului, este inchis intr-un loc unde se aflau 342 de monahi, din diverse parti. Unii cu nasurile taiate, altii cu ochii scosi, altii avand mainile taiate, ca unii ce nu au iscalit impotriva sfintelor icoane. Potrivit Sinaxarului „unii aratau urmele batailor celor neasemanate pe care le luasera de la chinuitori, rani care nu se tamaduisera inca, iar altii se aratau ca nu au par, fiind tunsi de paganii arzatori de icoane, si cei mai multi aveau cinstita barba unsa cu smoala si arsa”. Dupa multe incercari de a-l face pe Sfantul Stefan sa lepede credinta cea adevarata, imparatul a poruncit uciderea lui.
Tot astazi, facem pomenirea:
- Sfintilor Mucenici care au marturisit impreuna cu Sfantul Stefan pentru sfintele icoane;
- Sfantului Mucenic Irinarh;
- Sfintilor Mucenici Timotei si Teodor, Petru, Ioan, Serghie, Teodor si Nichifor,Vasile si Toma,Ierotei, Daniel, Hariton, Socrat, Comasie, Eusebie si Etimasie.
- Sfintilor Mucenici care au marturisit impreuna cu Sfantul Stefan pentru sfintele icoane;
- Sfantului Mucenic Irinarh;
- Sfintilor Mucenici Timotei si Teodor, Petru, Ioan, Serghie, Teodor si Nichifor,Vasile si Toma,Ierotei, Daniel, Hariton, Socrat, Comasie, Eusebie si Etimasie.
Pilda zilei
O pasare a venit sa-i ceara unui pescar cativa viermisori. I s-a parut mai comod sa ceara, decat sa caute acolo unde ar fi gasit fara indoiala. "Da-mi si mie doi viermisori”, a spus ea. "Iti dau, dar da-mi si tu o pana din aripile tale”. Zambind, pasarea i-a dat. Dupa ce a mancat viermisorii, a zburat in inaltimi. In a doua zi, a venit din nou catre pescar si i-a dat acestuia doua pene pe alti viermisori. Si acest schimb l-a facut timp de mai multe zile. Cand a venit iarna, nu a mai putut sa zboare spre tarile calde. Isi vanduse puterea pe nimic, pe ceea ce ar fi putut capata prin propria sa munca. A fost victima propriei trandaveli.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)