luni, 6 februarie 2012

Alerg catre Tine...




Ah, Iisuse.. Cuvintele tale sunt precum crinii nevestejiti ai caror petale se indreapta spre infinit. Glasul Tau...roua ce stropeste inima mea insalbaticita. Nu cer decat...iubire. Iubirea pentru Tine s-a racit iar inima-mi este  pangarita de tot felul de pacate. Limba mea nu stie a graii slava ta cea prea Mare, cantarea mea nevrednica... cine o va asculta?
De fiecare data ma chemi; ma ridici si Te rastignesti pentru faptele mele. Dorul meu nestins cum iti va urma Tie? Privirea mea cum va patrunde Lumina din ochii tai cei blanzi,blajini? Dulceata Harului tau se coboara iarasi peste mine...fiori ma cuprind iar coplesitoarea ta bunatate ma inalta spre poruncile Tale. Crucea parasita ma cheama iar,si iar. Ma strigi, Tu esti in mine!  Inlauntrul meu domneste Glasul Tau, salasluieste Duhul Tau.
Ah, Iisuse...palmele tale sunt izvorul nesecat al ratacirii mele... Privesc spre chipul tau iar sentimentele nobile ma poarta spre Imparatia iubirii Tale. Taina cea necuprinsa a mangaierii Tale nu este altceva decat o treapta pe care zilnic o cobori spre mine.
Alerg catre ea...alerg catre Tine. Alerg catre Drumul Mantuirii...
Ah, Iisuse...primeste-ma pe mine...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu