Sărbătoarea Sfintelor Paşti a adunat şi anul acesta, pe Dealul Patriarhiei, sute de credincioşi care, după ce şi-au umplut sufletele de lumină prin postire timp de şapte săptămâni, au venit să-şi umple şi candelele cu Lumina Sfântă adusă de la Ierusalim şi să retrăiască împreună bucuria Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, după cum informează „Ziarul Lumina”.
Nici măcar ploaia care în toiul nopţii a început să cadă din belşug nu a reuşit să-i risipească pe credincioşii veniţi să-şi spună unii altora că 'Hristos a înviat!'. Toţi au înţeles că Dumnezeu a binecuvântat, în această noapte, sufletele cu Lumină Sfântă şi pământul cu apă. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a spus credincioşilor că şi ploaia trebuie primită ca o binecuvântare de la Dumnezeu, prin care se verifică deodată fidelitatea şi curajul nostru, deoarece un bun creştin crede şi se roagă indiferent dacă vremea este favorabilă sau nu.
La miezul nopţii, preoţii îmbrăcaţi în veşminte de sărbătoare au primit Sfânta Lumină de la Părintele Patriarh Daniel, după care au coborât în mijlocul credincioşilor şi au împărţit-o tuturor. Dintr-o singură lumină s-a născut, în câteva momente, o binecuvântată pleiadă de lumini. 'Aceasta este icoana Învierii lui Hristos Cel Unul din care noi primim lumina pentru învierea noastră a tuturor. Se vede deci, pe de o parte, trecerea de la întuneric la lumină, iar pe de altă parte, se vede că Hristos este începătura învierii celor adormiţi. Învierea Lui este temelia învierii universale, a tuturor oamenilor', a explicat Patriarhul nostru.
Învierea Domnului este inima cultului ortodox şi temelia vieţii creştine
După ce au primit Sfânta Lumină şi s-au rugat împreună la slujba Învierii, credincioşii adunaţi în curtea Catedralei patriarhale au ascultat cuvântul de învăţătură al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Preafericirea Sa a arătat că sărbătoarea Sfintelor Paşti sau sărbătoarea Învierii Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos este inima cultului ortodox şi temelia vieţii creştine, amintindu-le credincioşilor de cuvântul Sfântului Apostol Pavel, care scria corintenilor în prima sa epistolă: 'Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este propovăduirea noastră şi zadarnică este şi credinţa voastră!' (I Cor. 15, 14). Adevăratul creştin este cel care mărturiseşte, în primul rând, că Hristos a înviat şi aşteaptă cu speranţă învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie, după cum mărturisim în Simbolul Credinţei. 'Adevărul Învierii lui Hristos este lumina vieţii creştine. De aceea, Învierea lui Hristos este serbată nu numai în ziua de Paşti, ci la începutul fiecărei săptămâni. Ziua întâi a săptămânii este ziua Învierii Domnului, adică ziua de duminică. Această zi, întâia a săptămânii, este lumină pentru toată săptămâna şi pentru întreaga noastră viaţă. De la Învierea lui Hristos încoace, toată viaţa este orientată spre învierea universală', a spus Patriarhul Daniel.
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a mai explicat că slujba de Înviere nu se săvârşeşte în interiorul bisericii, ci în afara ei pentru că ea priveşte pe toţi oamenii, nu numai pe creştini. 'Ea este o mărturisire în lume că toţi oamenii sunt chemaţi la învierea cea de obşte sau învierea universală şi fiecare poate primi lumină, pace şi bucurie din lumina, pacea şi bucuria lui Hristos potrivit intensităţii credinţei sale şi potrivit iubirii sale faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni. Atâta lumină am adunat în candela sufletului nostru, cât am iubit pe Dumnezeu şi pe semeni în viaţa aceasta.'
Toată credinţa Bisericii este rezumată în salutul pascal 'Hristos a înviat!'
De asemenea, Preafericirea Sa a mai explicat că 'Învierea lui Hristos, pe care o mărturisim atunci când intonăm Troparul Învierii, nu este o simplă revenire la viaţa pământească, nu este reanimarea unui cadavru, ci este omorârea morţii, pentru că Hristos Cel înviat nu mai moare niciodată. El nu revine în lumea aceasta căzută, în care timpul şi spaţiul separă, în care sănătatea este amestecată cu boala, iar viaţa cu moartea. El intră în viaţa cea veşnică, cerească, unde nu este durere, nici suspinare şi nici întristare, în viaţa cea nouă'. Explicând înţelesurile salutului pascal 'Hristos a înviat! - Adevărat a înviat!', Părintele Patriarh a arătat că acesta nu este nicidecum o formă de adresare folclorică, ci este o mărturisire de credinţă, întemeiată pe cuvintele Sfântului Apostol Pavel: 'De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El, te vei mântui! Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire' (Romani 10, 9-10). 'Credinţa în Dumnezeirea şi Învierea lui Hristos este condiţia mântuirii noastre. Degeaba credem noi, în gândul nostru doar, că Hristos a înviat, dacă nu-L mărturisim cu gura. Prin aceasta arătăm că suntem creştini şi toată credinţa Bisericii este rezumată în salutul pascal: 'Hristos a înviat!'.'
Spre finalul cuvântului de învăţătură, Întâistătătorul Bisericii noastre i-a îndemnat pe credincioşi să fie mai aproape de cei aflaţi în boli şi suferinţe, împărtăşindu-le lumina dreptei credinţe şi a faptelor bune şi bucuria Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, Vindecătorul şi Mântuitorul nostru.
Slujba a continuat cu partea numită Canonul Învierii Domnului şi cu oficierea în Catedrala patriarhală a Sfintei Liturghii de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, slujitori ai Catedralei patriarhale. La finalul slujbei, Patriarhul României a oferit tuturor credincioşilor câte un cozonac, un ou roşu, o scrisoare pastorală de Paşti şi câte o iconiţă cu Învierea Domnului.
Sfânta Lumină de la Ierusalim adusă pentru al patrulea an
Anul acesta, Lumina Sfântă s-a pogorât la Ierusalim la ora 14:24. Preafericitul Teofil, Patriarhul Ierusalimului, a împărţit Sfânta Lumină reprezentanţilor tuturor Bisericilor Ortodoxe la Biserica Sfântului Mormânt. În ţara noastră, Sfânta Lumină a fost adusă, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, de o delegaţie a Patriarhiei Române condusă de Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Avionul care a transportat delegaţia a ajuns pe Aeroportul Internaţional 'Henri Coandă' în jurul orei 20:30. După o scurtă conferinţă de presă, Lumina Sfântă a fost împărţită reprezentanţilor mai multor eparhii din ţară şi ai protopopiatelor Capitalei.
Apoi, Sfânta Lumină a fost adusă la Catedrala patriarhală, unde a fost întâmpinată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de care s-au aflat Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi preoţii slujitori ai catedralei. Cu acest prilej, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt prin care a arătat că Sfânta Lumină este un dar de la Dumnezeu, al iubirii Sale milostive, şi în acelaşi timp este dovada că Hristos Cel înviat din morţi este Lumina lumii, Lumina cea neînserată, Lumina Împărăţiei cerurilor, care este dăruită în arvună în lumea aceasta, în timpul vieţii pământeşti, celor care-L iubesc pe Dumnezeu şi se nevoiesc să fie bineplăcuţi Lui împlinind poruncile Lui în viaţa lor. 'Această Lumină Sfântă simbolizează şi prezenţa Duhului Sfânt în Biserică, ce luminează conştiinţele, încălzeşte inimile şi întăreşte voinţa oamenilor credincioşi să slujească lui Dumnezeu', a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Învierea vestită în 12 limbi
Vecernia Învierii, numită în popor şi 'a doua Înviere', a fost săvârşită la Catedrala patriarhală de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi un sobor de preoţi şi diaconi. În cadrul slujbei a fost citită în 12 limbi pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Ioan despre trecerea Mântuitorului prin uşile încuiate şi arătarea către ucenicii Săi (In. 20, 19-25). 'Această Evanghelie se citeşte în 12 limbi în amintirea celor 12 Apostoli care au fost trimişi de Mântuitorul Iisus Hristos să binevestească lumii Evanghelia Învierii, vestea cea bună că Hristos a biruit păcatul, răutatea, iadul şi moartea. Grija Mântuitorului Iisus Hristos pentru mântuirea lumii se vede în faptul că trimite pe ucenici în lume la propovăduire, nu doar în poporul evreu, ci la toate popoarele. Deci, citirea în 12 limbi arată deodată numărul celor 12 Apostoli, dar şi mulţimea popoarelor (pentru că cifra este simbolică), care vor auzi Evanghelia lui Hristos şi vor crede în El dobândind astfel mântuirea. Aşadar vedem că Biserica lui Hristos este deschisă în aşa fel încât are vocaţia anume de a cuprinde toate neamurile', a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Preafericirea Sa a mai explicat că, pentru a intra la ucenicii Săi, Hristos nu a deschis uşile, ci a intrat prin ele, ceea ce înseamnă că Trupul Său înviat din morţi nu mai poate fi limitat şi oprit de nimic din lumea aceasta. 'Deşi este material, el este schimbat, nu mai aparţine lumii acesteia coruptibile care limitează persoana în timp şi în spaţiu. Trupul Său este atât de înduhovnicit încât, printr-o lucrare minunată a Dumnezeirii Fiului, El înviază din mormânt fără să rupă peceţile care au fost puse peste piatra de la mormânt şi trece prin uşile încuiate, stând în mijlocul lor şi spunând: 'Pace vouă!'. Trecerea aceasta prin uşile încuiate este semnul celei mai mari libertăţi a lui Hristos Cel răstignit şi înviat. Deci, Învierea îi dă Mântuitorului Iisus Hristos libertatea totală, în aşa fel încât El nu mai poate fi reţinut de nimic şi de nimeni în lumea aceasta. Se arată când vrea El, cum vrea El şi cui vrea El. De remarcat este faptul că nu s-a mai întâlnit după Înviere cu cei ce L-au urât, ci s-a întâlnit numai cu cei ce L-au iubit … poate şi pentru a nu forţa libertatea lor de a-L fi respins, dar mai cert este faptul că El are o relaţie cu oamenii de comuniune bazată pe libertatea voinţei de a-L primi sau de a nu-L primi, de a-L iubi sau de a nu-L iubi.'
La finalul slujbei, Patriarhul nostru, clerul şi toţi credincioşii s-au închinat Icoanei Învierii, Sfintei Evanghelii şi Sfintei Cruci, aşezate pe iconostas.
Nici măcar ploaia care în toiul nopţii a început să cadă din belşug nu a reuşit să-i risipească pe credincioşii veniţi să-şi spună unii altora că 'Hristos a înviat!'. Toţi au înţeles că Dumnezeu a binecuvântat, în această noapte, sufletele cu Lumină Sfântă şi pământul cu apă. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a spus credincioşilor că şi ploaia trebuie primită ca o binecuvântare de la Dumnezeu, prin care se verifică deodată fidelitatea şi curajul nostru, deoarece un bun creştin crede şi se roagă indiferent dacă vremea este favorabilă sau nu.
La miezul nopţii, preoţii îmbrăcaţi în veşminte de sărbătoare au primit Sfânta Lumină de la Părintele Patriarh Daniel, după care au coborât în mijlocul credincioşilor şi au împărţit-o tuturor. Dintr-o singură lumină s-a născut, în câteva momente, o binecuvântată pleiadă de lumini. 'Aceasta este icoana Învierii lui Hristos Cel Unul din care noi primim lumina pentru învierea noastră a tuturor. Se vede deci, pe de o parte, trecerea de la întuneric la lumină, iar pe de altă parte, se vede că Hristos este începătura învierii celor adormiţi. Învierea Lui este temelia învierii universale, a tuturor oamenilor', a explicat Patriarhul nostru.
Învierea Domnului este inima cultului ortodox şi temelia vieţii creştine
După ce au primit Sfânta Lumină şi s-au rugat împreună la slujba Învierii, credincioşii adunaţi în curtea Catedralei patriarhale au ascultat cuvântul de învăţătură al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Preafericirea Sa a arătat că sărbătoarea Sfintelor Paşti sau sărbătoarea Învierii Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos este inima cultului ortodox şi temelia vieţii creştine, amintindu-le credincioşilor de cuvântul Sfântului Apostol Pavel, care scria corintenilor în prima sa epistolă: 'Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este propovăduirea noastră şi zadarnică este şi credinţa voastră!' (I Cor. 15, 14). Adevăratul creştin este cel care mărturiseşte, în primul rând, că Hristos a înviat şi aşteaptă cu speranţă învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie, după cum mărturisim în Simbolul Credinţei. 'Adevărul Învierii lui Hristos este lumina vieţii creştine. De aceea, Învierea lui Hristos este serbată nu numai în ziua de Paşti, ci la începutul fiecărei săptămâni. Ziua întâi a săptămânii este ziua Învierii Domnului, adică ziua de duminică. Această zi, întâia a săptămânii, este lumină pentru toată săptămâna şi pentru întreaga noastră viaţă. De la Învierea lui Hristos încoace, toată viaţa este orientată spre învierea universală', a spus Patriarhul Daniel.
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a mai explicat că slujba de Înviere nu se săvârşeşte în interiorul bisericii, ci în afara ei pentru că ea priveşte pe toţi oamenii, nu numai pe creştini. 'Ea este o mărturisire în lume că toţi oamenii sunt chemaţi la învierea cea de obşte sau învierea universală şi fiecare poate primi lumină, pace şi bucurie din lumina, pacea şi bucuria lui Hristos potrivit intensităţii credinţei sale şi potrivit iubirii sale faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni. Atâta lumină am adunat în candela sufletului nostru, cât am iubit pe Dumnezeu şi pe semeni în viaţa aceasta.'
Toată credinţa Bisericii este rezumată în salutul pascal 'Hristos a înviat!'
De asemenea, Preafericirea Sa a mai explicat că 'Învierea lui Hristos, pe care o mărturisim atunci când intonăm Troparul Învierii, nu este o simplă revenire la viaţa pământească, nu este reanimarea unui cadavru, ci este omorârea morţii, pentru că Hristos Cel înviat nu mai moare niciodată. El nu revine în lumea aceasta căzută, în care timpul şi spaţiul separă, în care sănătatea este amestecată cu boala, iar viaţa cu moartea. El intră în viaţa cea veşnică, cerească, unde nu este durere, nici suspinare şi nici întristare, în viaţa cea nouă'. Explicând înţelesurile salutului pascal 'Hristos a înviat! - Adevărat a înviat!', Părintele Patriarh a arătat că acesta nu este nicidecum o formă de adresare folclorică, ci este o mărturisire de credinţă, întemeiată pe cuvintele Sfântului Apostol Pavel: 'De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El, te vei mântui! Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire' (Romani 10, 9-10). 'Credinţa în Dumnezeirea şi Învierea lui Hristos este condiţia mântuirii noastre. Degeaba credem noi, în gândul nostru doar, că Hristos a înviat, dacă nu-L mărturisim cu gura. Prin aceasta arătăm că suntem creştini şi toată credinţa Bisericii este rezumată în salutul pascal: 'Hristos a înviat!'.'
Spre finalul cuvântului de învăţătură, Întâistătătorul Bisericii noastre i-a îndemnat pe credincioşi să fie mai aproape de cei aflaţi în boli şi suferinţe, împărtăşindu-le lumina dreptei credinţe şi a faptelor bune şi bucuria Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, Vindecătorul şi Mântuitorul nostru.
Slujba a continuat cu partea numită Canonul Învierii Domnului şi cu oficierea în Catedrala patriarhală a Sfintei Liturghii de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, slujitori ai Catedralei patriarhale. La finalul slujbei, Patriarhul României a oferit tuturor credincioşilor câte un cozonac, un ou roşu, o scrisoare pastorală de Paşti şi câte o iconiţă cu Învierea Domnului.
Sfânta Lumină de la Ierusalim adusă pentru al patrulea an
Anul acesta, Lumina Sfântă s-a pogorât la Ierusalim la ora 14:24. Preafericitul Teofil, Patriarhul Ierusalimului, a împărţit Sfânta Lumină reprezentanţilor tuturor Bisericilor Ortodoxe la Biserica Sfântului Mormânt. În ţara noastră, Sfânta Lumină a fost adusă, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, de o delegaţie a Patriarhiei Române condusă de Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Avionul care a transportat delegaţia a ajuns pe Aeroportul Internaţional 'Henri Coandă' în jurul orei 20:30. După o scurtă conferinţă de presă, Lumina Sfântă a fost împărţită reprezentanţilor mai multor eparhii din ţară şi ai protopopiatelor Capitalei.
Apoi, Sfânta Lumină a fost adusă la Catedrala patriarhală, unde a fost întâmpinată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de care s-au aflat Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi preoţii slujitori ai catedralei. Cu acest prilej, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt prin care a arătat că Sfânta Lumină este un dar de la Dumnezeu, al iubirii Sale milostive, şi în acelaşi timp este dovada că Hristos Cel înviat din morţi este Lumina lumii, Lumina cea neînserată, Lumina Împărăţiei cerurilor, care este dăruită în arvună în lumea aceasta, în timpul vieţii pământeşti, celor care-L iubesc pe Dumnezeu şi se nevoiesc să fie bineplăcuţi Lui împlinind poruncile Lui în viaţa lor. 'Această Lumină Sfântă simbolizează şi prezenţa Duhului Sfânt în Biserică, ce luminează conştiinţele, încălzeşte inimile şi întăreşte voinţa oamenilor credincioşi să slujească lui Dumnezeu', a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Învierea vestită în 12 limbi
Vecernia Învierii, numită în popor şi 'a doua Înviere', a fost săvârşită la Catedrala patriarhală de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi un sobor de preoţi şi diaconi. În cadrul slujbei a fost citită în 12 limbi pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Ioan despre trecerea Mântuitorului prin uşile încuiate şi arătarea către ucenicii Săi (In. 20, 19-25). 'Această Evanghelie se citeşte în 12 limbi în amintirea celor 12 Apostoli care au fost trimişi de Mântuitorul Iisus Hristos să binevestească lumii Evanghelia Învierii, vestea cea bună că Hristos a biruit păcatul, răutatea, iadul şi moartea. Grija Mântuitorului Iisus Hristos pentru mântuirea lumii se vede în faptul că trimite pe ucenici în lume la propovăduire, nu doar în poporul evreu, ci la toate popoarele. Deci, citirea în 12 limbi arată deodată numărul celor 12 Apostoli, dar şi mulţimea popoarelor (pentru că cifra este simbolică), care vor auzi Evanghelia lui Hristos şi vor crede în El dobândind astfel mântuirea. Aşadar vedem că Biserica lui Hristos este deschisă în aşa fel încât are vocaţia anume de a cuprinde toate neamurile', a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Preafericirea Sa a mai explicat că, pentru a intra la ucenicii Săi, Hristos nu a deschis uşile, ci a intrat prin ele, ceea ce înseamnă că Trupul Său înviat din morţi nu mai poate fi limitat şi oprit de nimic din lumea aceasta. 'Deşi este material, el este schimbat, nu mai aparţine lumii acesteia coruptibile care limitează persoana în timp şi în spaţiu. Trupul Său este atât de înduhovnicit încât, printr-o lucrare minunată a Dumnezeirii Fiului, El înviază din mormânt fără să rupă peceţile care au fost puse peste piatra de la mormânt şi trece prin uşile încuiate, stând în mijlocul lor şi spunând: 'Pace vouă!'. Trecerea aceasta prin uşile încuiate este semnul celei mai mari libertăţi a lui Hristos Cel răstignit şi înviat. Deci, Învierea îi dă Mântuitorului Iisus Hristos libertatea totală, în aşa fel încât El nu mai poate fi reţinut de nimic şi de nimeni în lumea aceasta. Se arată când vrea El, cum vrea El şi cui vrea El. De remarcat este faptul că nu s-a mai întâlnit după Înviere cu cei ce L-au urât, ci s-a întâlnit numai cu cei ce L-au iubit … poate şi pentru a nu forţa libertatea lor de a-L fi respins, dar mai cert este faptul că El are o relaţie cu oamenii de comuniune bazată pe libertatea voinţei de a-L primi sau de a nu-L primi, de a-L iubi sau de a nu-L iubi.'
La finalul slujbei, Patriarhul nostru, clerul şi toţi credincioşii s-au închinat Icoanei Învierii, Sfintei Evanghelii şi Sfintei Cruci, aşezate pe iconostas.
